1. Ocupatia locuitorilor, meserii, puterea economica a satului, servicii, recolte

AGRICULTURA

Terenul arabil, redus in Bezdead si, mai ales, in Magura, comparativ cu suprafata celorlalte terenuri este explicabil:

– in 1928 in Bezdead erau 223 ha teren arabil, din 3866,75 ha;

– in 1966, 174,13 ha arabil, din 4504,01 ha;

– in 1980, 237 ha arabil, din 3647 ha;

– in 2000, 216 ha arabil, din 5757 ha.

Pe aceste terenuri oamenii cultiva, pentru nevoi proprii, cateva razoare de ceapa si usturoi, varza, castraveti, fasole, porumb, dovleci si rosii. Recoltele insa sunt foarte mici.

Pana prin anii 1950, in Bezdead se cultiva si inul si canepa. Majoritatea gospodariilor aveau un petic de canepa si de in.

Ca urmare, cresterea vitelor este o ocupatie primordiala a bezdedenilor, aproape nu exista familie sa nu aiba vaca de lapte si oi.

Pomicultura nu este deloc neglijata, desi lucrarile speciale in livezi nu se prea fac. Dupa plantarea lor, prunii, merii, zarzarii nu primesc mari ingrijiri. Se „copcesc”, se taie de uscaturi si li se astern sub coroana doua-trei roabe de gunoi de grajd.

Se cultiva la Bezdead: pruni, meri, nuci, zarzari, gutui. Cele mai frumoase prune se aleg si „se oparesc” pentru a fi pastrate pentru iarna.

 

La Bezdead au fost construite si cuptoare de uscat prune in sistem „bosniac”, pentru a se obtine cantitati mari din acest produs. Cuptoarele erau ale primariilor (sau ale obstii).

Albinaritul era si este acum, la Bezdead, o ramura importanta in ocupatia cetatenilor. La inceput, familile de albine se cresteau in „buduroaie”.

Azi sunt in Bezdead stupari priceputi si indragostitii de aceste fiinte inteligente, harnice, generoase.

MESTESUGURI SPECIFICE. PREOCUPARI

 

a. Tesutul a fost si mai este unul dintre primele indeletniciri, devenite mestesug mai apoi, ale locuitorilor satului Bezdead ca si ale locuitorilor din spatiul Carpato-Danubian.

In gospodarii, fiecare fecioara si fiecare femeie tesea panza de „borangic”, de in, de canepa sau/si combinate cu lana.

b. Prelucrarea lemnului nu lipseste dintre mestesugurile satului romanesc. Lemnul ramane baza injgebarii oricarei gospodarii. Existau la Bezdead, mesteri care prelucrau lemnul, in vederea nenumaratelor obiecte de uz casnic. Si exista si azi. Dulgheria se pratica si se pratica inca in sat.

Fierari au existat la Bezdead. Satul mare, izolat in aceste vai stramte si adanci ale Subcarpatilor, avea nevoie sa-si rezolve prin sine trebuintele. Atelierele de fierarie rezolvau toate cerintele.

Zidaria se mentine in renume la Bezdead. Ea este veche, de cand satul. Specialitatea deosebita a zidarilor nostri este lucrul in piatra. Piatra constituie una din bogatiile satului.

Povarna este instalatia folosita la fabricarea tuicii. Cel mai mare alambic (teava de racire in forma de spirala) avea Ion Niculescu. Azi sunt proprietari de poverne: opt la Bezdead si doi la Magura.

Moraritul constituie un mestesug si una din ocupatiile unor locuitorii mai cu stare din Bezdead. Instalatia si vadurile de moara (terenul folosit) se considerau proprietati cu dreptul de tranzactie.

2. Banca „Malul de Rasuna”. Cooperatia. Comertul

BANCA „MALUL DE RASUNA”

Viata oamenilor, conditionata de mediul natural si de relatiile social-economice, a impus, cu multe secole in urma, crearea anumitor forme de colaborare, de intrajutorare, de activitate in comun. Au existat sute de ani obstea mosneneasca, aici la Bezdead. A functionat perfect „devalmasia”. In satul nostru s-a folosit (si se mai foloseste si azi) claca. Pana in 1989 localitatea avea asociatie a crescatorilor de animale, o stana obsteasca.

„Invatatorii satesti constituie, fara indoiala, unul din factorii cei mai puternici pentru imbunatatirea starii intelectuale, morale si materiale a tarii” spune Spiru Haret in 1902, in
Raportul nr. 3893 catre rege, cunoscand efortul extraordinar al invatatorimii de la sate de a sprijini material pe tarani, prin infiintarea, in 1893 a primelor banci populare.

Comuna Bezdead se numara printre primele localitati in aceasta initiativa pornita in tara. Invatatorul Grigore Radulescu a intrat in galeria personalitatilor de seama ale cooperatiei, fiind  un deschizator de drumuri. El, ca si alti invatatori si preoti, a intuit cooperatia ca o inaltare, o renastere a vietii economice si sociale a satului sau, a inteles ca fara o ridicare economica si sociala nu se poate face o inaltare culturala a taranimii.

Dorinta sa, dublata de o vointa puternica ii da forta de a merge la Musetesti in Arges, unde se edita si se tiparea „Gazeta taranilor”, la Tipografia Societatii Culturale „Taranul”
din acest sat, infiintata din initiativa altui destoinic invatator, C. Dobrescu-Arges, care difuzeaza ideea unirii taranilor in banci populare si publica modele de statut, de registre, etc. Grigore Radulescu si prof.Ion Diaconescu, din Serbanesti Poduri, vin aici sa vada tipografia, sa discute cu C. Dobrescu-Arges si sa comande tiparirea statutului, registrelor si chitantelor asa cum le concepuse, imprimate pe care le va primi ulterior.

Interesant de semnalat este faptul ca statutul „Banca Populara Malul de Rasuna” din Bezdead, gandit de Grigore Radulescu, va fi completat de C. Dobrescu-Arges, dupa care il publica in „Gazeta Taranilor”, spre a servi ca statut-tip si bancilor ce urmau a mai lua fiinta.

Astfel, la 8 august 1893, se constituie Banca „Malul de Rasuna” Bezdead cu 24 de membri si un capital de 1.500 lei. „Gazeta Taranilor” raspandeste vestea si publica informatii privind  numarul de membri, fondul bancii, imprumuturi acordate, inlesniri. In numai cinci ani, banca Bezdead ajunge (in 1898) la 150 de membri si la un capital de 30.000 de lei, iar in anul 1896 era a doua societate de imprumut din judetul Dambovita, prin capitalul pe care il detinea, raportat la numarul membrilor.

Ministrul ii da pilda invatatorimii din tara prin prezentarea „cazului” de la Bezdead in „Monitorul oficial” si revista „Albina”, unde se prezinta integral Raportul catre rege si scrisoarea lui Haret catre invatatorul Gr. Radulescu, pe care o prezentam integral:

„Domnule invatator,

Afland ca prin initiativa dvs. s-a infiintat la Bezdead o societate cooperativa a locuitorilor, care aduce mari servicii in localitate, am cerut informatii de la revizorul scolar.

Din cele ce mi-a comunicat d-sa, am vazut ca acea societate este de un folos imens pentru sateni si ca ea isi doreste existenta si propasirea initiativei, staruintei si devotamentului dumneavoastra.

Dumneavoastra ati inteles adevaratul caracter al misiunii ce aveti. Invatatorul, intr-un sat, nu trebuie sa fie numai invatatorul copiilor, el trebuie sa fie, in acelasi timp, si sfatuitorul bun si luminat al satenilor, pilduitorul lor la cele mai bune si folositoare, pentru dansii.

Cand invatatorul isi intelege astfel chemarea si rolul sau, el este o adevarata binefacere pentru populatia in mijlocul careia traieste.

De aceea, M. Sa Regele a binevoit a va conferi, ca recunoastere a serviciilor dvs. si ca incurajare, medalia „Rasplata muncii pentru invatamantul primar, clasa I”.

Am fericirea de a va inainta, pe langa aceasta, brevetul cuvenit si a va indemna sa considerati a merge cu aceeasi tragere de inima pe calea pe care v-ati indreptat.”

Ministru (ss) Spiru Haret.”

COOPERATIA

Paralele cu activitatea bancii, la initiativa si prin demersurile invatatorului Mihail Florescu se intemeiaza Cooperativa „Bezdeadul”, de morarit si daracit lana.Intreaga instalatie, inclusiv un puternic si modern motor diesel este cumparat de la Grigore Balasescu din Branesti. Constructia era amplasata langa dispensarul de azi, intrucat membrii cooperatori
erau din Bezdead si Magura. Moara a functionat pana in 1916. In timpul razboiului (1916-1918), nemtii au ocupat comuna si au dat foc intregii constructii. Nemaiavand instrumentul activitatii, cooperativa dispare.

COMERTUL

In spatiul Bezdeadului, in acest loc izolat intre dealuri abrupte, cu distante mari pana la cele mai apropiate orase sau cai de comunicatie, su servit populatiei bacaniile, pravaliile
si carciumile unor buni intreprinzatori. Si balciurile din sat si din apropiere au servit populatia.

Cel mai vechi este hanul. Exact cu aceasta denumire: „Hanul de la Curte”, proprietatea Belilor, „Hanul din Ramata”, de nu se stie cand; legenda lui aminteste de gazduirea haiducilor in trecere si planuiri de noi actiuni, chiar de impartire a valorilor, „Hanul Ion Ghica Soare”, impunator, bogat, primitor, „Hanul Nitescu”, „Hanul Grigore Amuza”.

Carciumile sunt pomenite des prin documente, pentru ca ele „furnizau” fondurile pentru intretinerea scolilor. Statistica pe anul 1928 arata ca la Bezdead existau:
carciumi si hanuri – 9; cafenele – 1; pravalii diferite – 4 si bacanii – 2. In 1929, carciumarii din Bezdead contribuia la fondul destinat constructiilor scolare din judet (nu din comuna!) dupa cum urmeaza:

  • Iacob Ropotan – 1000 lei;
  • Ion Ghica Soare – 1000 lei;
  • Banu Pintoiu – 1000 lei;
  • Ion Gh. Nicolescu – 1000 lei;
  • David Gh. Iordache – 1000 lei;
  • Constantin Branzoi – 1000 lei;
  • Constantin Avram – 1000 lei;
  • Niculae Banulescu – 500 lei;
  • Gheorghe N. Sorescu – 250 lei.