Bezdead in templul artelor
In anul 1828 Iordache Golescu scrie piesa de teatru „Comedia ce se numeste Barbul Vacarescu, vanzatorul tarii”, avand in subtitlu prezicerea ca piesa prezinta taranii din Bezdead – sat de mosneni.
Alexandru Vlahuta publica in 1901 „Romania pitoreasca”, volum in care este mentionata si localitatea Bezdead, inca o dovada ca Bezdeadul nu este un sat ca oricare altul. Vlahuta spune in capitolul „Pe Ialomita. De la Targoviste la Pietrosita”, dupa ce vorbeste despre izvoarele de iod, pucioasa si fier de la Pucioasa si Valcana: „Un izvor de pucioasa mai e si la Bezdead, cel mai intins si mai bogat sat din muntii Dambovitii. Acolo, in marginea de sus a satului, e un zid inalt de stanci foioase, numit – pentru ecoul raspicat si puternic pe care-l da – Malul de Rasuna”
Vasile Voiculescu autorul inegalabilelor, inaltatoarelor „Ultime sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara”, si-a purtat pasii, ochii si sufletul prin plaiurile Bezdeadului, pentru ca el a functionat aici ca medic, intre 11 aprilie 1911 si 31 mai 1913.
Victor Davidoiu debuteaza publicistic cu schitele „La granita” (1954) si „Metode”(1974). Colaboreaza la revistele „Limba si literatura romana”, „Insemnari pedagogice”, precum si la ziarul „Dambovita”.In anul 1998 ii apare volumul „Mit si istorie”, un remember al nvatamantului din Bezdead, avand si un interesant capitol privind oglindirea acestui sat in literatura prin: Iordache Golescu, Cezar Bolliac, Ion Marin Sadoveanu, Vasile Voiculescu si Aurelian Chivu.